Pe ogorul vieţii tale

Pe ogorul vieţii tale,
Atâta muncă, frate,
Atâtea buruieni ce cresc,
Şi-s printre flori udate.
 
Tu eşti chemat să le pliveşti,
Să uzi recolta sfântă;
Când anii trec, nu te grăbeşti,
Şi ele se avântă.
 
Dar te trezeşti apoi că în jur
A năvălit neghina,
Şi altele de rău augur,
Ce îţi iau încet cununa.
 
În fiecare zi să smulgi
Din cale un spin, doar unul,
Şi în locul lui un trandafir,
Să pui, spre a da parfumul!
 
Că aşa făcând, ogorul tău
Va fi curând … grădină,
Când Grădinarul va veni,
Te va lua în lumină.