O, tu, ce de atâta vreme vii aici

O, tu, ce de atâta vreme,
Vii aici să asculţi mereu,
Rămânea-vei cu ascultarea,
Fără să te hotărăşti?

Nimic fără hotărâre
Nu te poate mântui,
Nici venirea ta aicea,
Ci doar jertfa lui Isus.

Vrei să auzi vorbe frumoase
Ce nu auzi în orice loc,
Dar să ştii că toate astea,
Nu îţi sunt de niciun folos.
 
Tu adesea auzit-ai
Că în păcat tu eşti pierdut,
Că nu poţi să faci nimica,
Să scapi de osânda lui.
 
Căci Isus, murind pe cruce,
El păcatul a ispăşit,
Şi tu nu ai de făcut alta
Decât să Îl primeşti pe El.
 
Din nou auzit-ai astăzi
Cât de mult El te-a iubit,
Cum a suferit pe cruce,
Ca tu să fii mântuit.
 
Ce vei face dar acuma
Cu chemarea lui Isus?
O, primeşte-L chiar acuma,
Înainte de a pleca!