Îţi alege, inimă, îţi alege!

Îţi alege, inimă, îţi alege
Îţi alege: ce vrei să iubeşti?
Lumea cu ale ei plăceri deşarte,
Sau lui Isus te dăruieşti?

Gândeşte-te, inimă, bine:
Ce rost ai din tot ce iubeşti
Ce bogăţii duci tu, din lume,
Acolo în slăvile cereşti?

Îţi alege, inimă, îţi alege:
Cu cine vrei să te întâlneşti.
Vrei cu Hristos, în veşnicie,
Sau vrei în iad să chinuieşti?

Spune acum, inimă frântă:
Vrei pacea sfântă să o ai,
Sau mai degrabă vrei tu lumea?
Nu ai vrea să ai un colţ de rai?

Tu eşti un mădular prea mic,
Dar, totuşi, mare eşti, nespus!
În tine, într-o lume întreagă,
Intră chiar regele Isus!

Aşa precum eşti tu de mică,
Eşti construită minunat,
Când locuieşte în tine Isus,
Nu este în lume aşa palat.

Spune-mi dar, inimă împărţită:
Pe care drum vrei să te duci?
Satan te aşteaptă în slava lumii,
Hristos te duce în Paradis.
Deci, inimă, îţi alege acuma:
Ori fericire, ori amar!
Mergi tu cu lumea în focul veşnic,
Sau vrei pe Isus ca să Îl ai?