Isuse, culme minunată

Isuse, culme minunată
De unde Îl văd pe Dumnezeu,
Ce viaţă binecuvântată
Adus-ai sufletului meu!
 
E atâta bunătate în Tine,
Stăpâne atât de scump şi bun,
Cât cu al meu glas printre suspine
În veci eu nu am să pot să spun!
 
Atâta milă şi iubire,
Isuse, în Tine am aflat,
Cât nu o să poată niciodată
Să spună un păcătos iertat!
 
Atâta dragoste şi pace
Eu aflu în Tine zi de zi;
Mai mult decât credeam, Isuse,
Sau îmi puteam închipui!
 
Cu ce cuvinte Îţi voi da slavă?
Când Tu mă faci acum să am
Atâta har cât altădată
Nici să îmi închipui nu îndrăzneam!
 
Primeşte jertfa unor lacrimi
Şi darul cântecului smuls
Din taina unei inimi care
Ţi-ar da, dar nu are ce mai mult!