Înţelepţii lumii mă înconjoară

Înţelepţii lumii mă înconjoară
Şi mă întrebă: „Cine îi Isus?”
Pun la îndoială a mea credinţă
Şi spun că voi suferi nespus.
 
De nimeni nu mă tem,
Pe Tine când Te chem;
Numele Tău, cu drag, eu îl rostesc.
În faţa cui voi sta, nu mă voi clătina,
Căci Legea Ta eternă o păzesc!
 
Privesc, în zare, măreţul soare
Ce străluceşte neîncetat…
Pun o întrebare la fiecare:
„Cine Îl cunoaşte, cine l-a creat?”
 
Şi dacă, într-o zi, soarele ar zăbovi,
Cine ar cunoaşte taina cerului?
Ştiinţa omului cu înţelepiunea lui
Nu ar cunoaşte taina Soarelui.
 
Câmpii şi munţii, râuri şi marea
Vestesc iubirea Celui Preaînalt;
Tot Universul şi întreg pământul,
La glasul Lui, s-au cutremurat.
 
Şi toate florile îşi deschid petalele
Pe al câmpului covor nemărginit,
Căci tot ce ai creat doar omului i-ai dat,
Fiindcă atât de mult Tu l-ai iubit!

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button