Îmi e aşa de dor de Tine!

Îmi e aşa de dor de Tine,
Isuse, Dumnezeu!
Te chem să vii la mine,
Şi plâng de dorul Tău.
 
Ce aş face în suferinţă?
Ce aş face la necaz?
De nu ai fi Tu să îmi mângâi,
Lovitul meu obraz.
 
De nu ai fi Tu cu mine,
Ca mâna să îmi întinzi,
Şi, în dulcea-Ţi mângâiere,
La piept să mă cuprinzi.
 
Să îmi legi atâtea rane,
Să îmi ştergi atâta chin,
Isuse, alinarea
Sărmanului străin.
 
Şi iarăşi plâng sub cruce,
Şi iar privesc în sus,
Îmi e aşa de dor de Tine,
Iubitul meu Isus!