Harul Tău, în clipe grele

Harul Tău, în clipe grele,
Doamne, îmi e de ajuns,
Căci sub sfintele-I aripe,
El mă ţine ascuns.
Sute de săgeţi aprinse
De la cel mişel,
Toate în har pieri-vor stinse,
De mă încred în El.
 
Harul Tău nu îl pot cuprinde;
E fără sfârşit!
Inima de cer îmi prinde
Mai desăvârşit,
Şi îmi umple de putere,
Să pot birui
Şi ispita, şi durerea,
Tot ce va veni!
 
Harul Tău se înnoieşte zilnic,
Cum ai spus;
Sufletul prin el primeşte
Liniştea de sus.
Jertfa mântuirii pline,
Mirul ei sfinţit,
O ridic smerit spre Tine,
Domnul meu iubit.

Tu îmi eşti sfântă moştenire,
Harul mi Te-a dat,
Şi în eternă fericire
Sunt înveşmântat.
Laude şi osanale
Ţie îţi cânt mereu,
Pentru darurile Tale,
Dumnezeul meu!

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button