Eşti atât de obosit, iubite călător

Eşti atât de obosit, iubite călător…
Ai umblat pe căi murdare,
Fiu rătăcitor.
Ai cutreierat pământul
Şi ai cules ca roadă vântul;
Chinuit ai fost de rău,
Dar acum te iartă Sfântul,
Bunul Dumnezeu.
 
Ostenită îţi e privirea,
Capul îţi e plecat;
Soarta crudă ai cunoscut-o,
Fiu nemângâiat…
Că ai vrut să afli calea
Unde îi plânsul, unde îi jalea.
Nu ai ştiut de Cel de sus…
Auzi cum răsună valea
Numai de Isus.
 
Îţi trimite astăzi Domnul
Un cuvânt de har:
Că îţi dă cununa vieţii,
Ca mărgăritar.
Inima să îţi fie plină
De a Domnului lumină!
Te fereşte de păcat!
Să nu fii în grâu neghină!
Domnul te-a iertat.

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button