De ce ades îmi e dat pe cale

De ce ades îmi e dat pe cale
Să îndur dureri în fel de fel?
De ce stau trist adesea oare?
De ce îi aşa? O ştie El.

Din pâinea mea am dat altora,
Fără să mă tem că am să mă înşel.
Răsplata?… M-am ales cu pietre.
De ce îi aşa? O ştie El.

Când moartea vine, fără veste,
Să rupă al dragostei inel,
Rămân copii sărmani pe drumuri.
De ce îi aşa? O ştie El.

Când cunoscut-am adevărul,
Şi vrut-am să spun despre El,
Am fost silit să tac adesea.
De ce îi aşa? O ştie El.

Când m-am luptat cu valul vieţii,
Şi când credeam ca ajung la ţel,
Mă văd cu barca sfărâmată.
De ce îi aşa? O ştie El.

Descurajat privesc adesea
Calvarul crucii şi pe Miel…
De ce îmi curg lacrimi fără voie?
Eu nu înţeleg, dar ştie El.

Eu nu înţeleg, dar ţin întruna,
Căci de mă lupt cu mai mult zel,
Atâtea vin şi mi se întâmplă,
Eu nu pricep, dar ştie El.

Dar când mă voi vedea în ceruri,
Cu Domnul în al meu castel,
Mă voi mira cum de-s acolo,
Dar asta îmi va spune El.
 

 

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button