Cu Isus vreau să stau de vorbă

Cu Isus vreau să stau de vorbă,
Atunci când suntem numai noi,
Să Îi spun ce nu am mai spus la nimeni,
Şi apoi să plângem amândoi.

Să mă uit în faţa Lui,
Şi să Îi spun Lui tot,
Şi să Îi dau Lui sarcina,
Ca să nu o mai port.

Din câţi vorbitu-mi-au pe lume,
Mai drag ca El pe nimeni nu am.
De El ascultă şi furtuna;
Pe acest Isus aş vrea să îl am!

Nu L-aş mai lăsa nicicând,
Din inima mea,
Şi tot ce aş avea mai scump,
Toate Lui I-aş da!

Iubesc privirea Lui cea blândă,
Şi îmi place mult ca să Îl ascult.
De mi-ar vorbi o viaţă întreagă,
Nu mi-ar părea mult să-L ascult.

Când te uiţi în faţa Lui,
Şi Îl vezi lăcrimând,
Chiar de ai fi duşmanul Lui,
Te-ai trezi plângând.