Cât ai trăit, ai strâns

Cât ai trăit, ai strâns, şi ai strâns,
Cum strânge de pe crengi furtuna.
Şi acum te uiţi cu suflet plâns,
Căci toate câte ţi le-ai strâns,
Te lasă una câte una.

Ai vrut, în lumea de nevoi,
Să îţi faci un rai de cutezanţă.
Şi acum dai totul înapoi,
Şi pleci de aici cu pumnii goi,
Dar, unde pleci tu, nu ai speranţă.

Ai vrut aici, pe acest pământ,
Să îţi saturi inima flămândă.
Dar toate aici se duc pe rând,
Iar mai încolo de mormânt,
Tu nu ţi-ai strâns decât osândă.

Ai vrut să fii înconjurat
De tot ce îţi mângâie privirea.
Dar, vai, tu cât ai adunat,
Cu cât de lume te-ai legat,
Cu atât mai grea e despărţirea!

Priveşte azi ce ţi-a rămas,
Şi singur judecă-ţi fiinţa.
Isus te cheamă! Fă un pas,
Şi apucă ultimul tău ceas,
Comoara cea de preţ: căinţa.

Vin’ la Isus, oricine eşti,
El îţi cunoaşte azi dorinţa.
Vin’ la Isus, vin’ la Calvar,
Prin El te împaci cu Tatăl iar,
Şi vei primi făgăduinţa.

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button