Când te uiţi prea mult în soare

Când te uiţi prea mult în soare,
Nu mai vezi pământul jos;
Când te crezi prea multe în stare,
Uiţi de cel neputincios.

Nu uita, nu uita, nu uita
Că îi un vis şi viaţa ta, că îi un vis şi viaţa ta.
În curând, în curând, în curând
Parcă nici nu ai fost nicicând, nicicând!

Când lumina în tine scade,
Cresc a umbrelor poveri;
Când virtutea în pofte îţi cade,
Pierzi cereşti puteri.

Când îţi e prea cald şi bine,
Umbli singur, rupt de tot;
Când ai zile prea senine,
Nu mai cauţi pe fraţi şi soţi.

Când de bine îţi face ţie
Dumnezeu, când eşti fălos,
Că te duce în sărăcie
Şi te aruncă în lacrimi jos.

Ce cruntă, ce cruntă,
Umblă Domnul neîncetat
Şi pe capul tău să pună –
Dacă ar fi mai aplecat.

Banner Pozitie 4 (liber)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button