Ca păsările migratoare

Ca păsările migratoare

Ca păsările migratoare,
Şi noi ‘emigranţi’ ne numim,
Mereu către ţara cu soare,
Prin valuri şi vânturi pornim.

Cor: În urmă îi furtuna pentru totdeauna,
Înainte e ţara şi soarele cald,
Cetatea de aur cu porţi de safire,
Cu străzi aurite şi cer de smarald.

Aicea lăsăm colivia
Şi cuibul de vreascuri uscat,
Înainte privim veşnicia
Şi locul spre care am plecat.

Şi nu ne vom pierde în larguri,
Pe oceanele pline de nori,
Că în faţă se văd trei catarguri:
E al mântuirii vapor.

Credinţa, nădejdea, iubirea
Ne poartă când am obosit,
Căci Domnul e totul: mărirea
Şi soarele fără asfinţit.