Te chem în rugăciune și îmi doresc s-asculți
Ce am pe suflet, Doamne, și-apoi să îmi răspunzi,
Să îmi apleci urechea la voia Ta cea bună,
Să îmi arăți cum să rezist și-n vreme de furtună.
Ascultă, Doamne, ruga mea, și iartă-mi vina ce m-apasă,
Nu am vegheat, Te-a supărat purtarea-mi necuviincioasă;
Mă-ndreaptă cu-ndurarea Ta, învață-mă să nu mai greșesc,
Iar mintea, duhul, mi le umple cu-al Tău Cuvânt divin, ceresc.
Aș vrea să Îți vorbesc, să-Ți spun ce am pe suflet,
Știu că m-asculți și urmărești oricare pas din al meu umblet;
De-aceea mă aplec în rugă și mai întâi Îți mulțumesc
Că mă primești cum sunt, fără vreun merit, atunci când mă smeresc.
Îmi este sufletul trudit și-mpovărat de multă frământare,
Tu îmi cunoști durerea, spaima, neliniștea-mi cea mare;
Înviorează-mă cu-a Tale învățături și mângâieri care zidesc,
Revarsă-Ți pacea și-ndurarea peste toți cei care Te iubesc.
Simona Mihăescu
