Articole

Trăiește ca un creștin autentic!

foto : wordpressgalery.com

Nu ești străin de ideea de program de biserică, cântări intonate de cor, obiecte sacre, obiceiuri sacre, tradiții bisericești, obligativitatea prezenței la biserică, același program fix, imposibil de modificat, repartizarea pe funcții în biserică, un public pasiv etc. Dacă tu crezi că acestea sunt caracteristicile Bisericii lui Hristos, atunci de ce nu se regăsesc în Biblie?

Mai degrabă, ele au fost adoptate din păgânism, începând cu Constantin I, care a mutat biserica într-o clădire și a transformat-o într-o instituție în care acesta își practica toate obiceiurile păgâne. Reformatorii protestanţi (Martin Luther, Jean Calvin, Charles și John Wesley și Ulrich Zwingli) au adus contribuții și idei revoluționare în credința creștină, dar fără prea mari modificări ale fundației zidite de Constantin.

Ekklesia” (Biserica) înseamnă „adunare”. Nu o adunare de străini și necunoscuți, ci de oameni care se cunosc între ei. În cartea Faptele Apostolilor vedem clar că ucenicii se adunau laolaltă nu dintr-un obicei anume, ci din simpla nevoie de a fi împreună, ca o familie, ca frații. Ori de câte ori aveau nevoie de ajutor, acolo, în familie, îl găseau. Acolo se încurajau unii pe alții, povesteau experiențele lor spirituale, aveau dialog între ei și luau masa împreună des. Dar se adunau în case – loc intim în care te simți ca acasă, în familie. Dacă observi, ideea de biserică văzută  ca o clădire deja inhibă ideea de familie. Nu te mai simți liber în a fi tu însuți și, astfel, te simți obligat să mergi îmbrăcat elegant și să adopți o atitudine de „sfânt”. De aici începe încetinirea creșterii spirituale de care avem nevoie.

Biserica din Faptele Apostolilor funcționa organic. Fiecare înțelegea ce înseamnă să fii ucenic al lui Hristos. Mergeau și spuneau și altora despre dragostea, puterea și autoritatea lui Isus, care se manifestau prin minuni, semne, eliberări și vindecări. Aceste acțiuni îi însoțeau în fiecare zi pe creștini și ceea ce ei propovăduiau se dovedea a fi adevărat. Astfel, în fiecare zi, comunitatea lor creștea și aveau un puternic impact asupra societății.

Cu siguranță unii se confruntau și cu eșecuri pe latura aceasta, alții erau entuziasmați, alții poate că se confruntau cu probleme personale, dar toți, la un moment dat, se adunau din nou în case și fiecare primea ajutor și erau încurajați și învățați de către ceilalți ucenici cu care erau adunați. Ei se închinau împreună și se rugau unii pentru alții avându-L în centru pe Dumnezeu, iar tot acest timp era condus în totalitate de Duhul Sfânt fără a fi ceva programat de dinainte.

Dacă dorim să trăim precum creștinii de odinioară, trebuie să facem ceea ce Isus ne-a poruncit să facem (Marcu 16:15-18), iar pentru ucenicizarea și creșterea noastră spirituală avem nevoie de o familie, nu de o instituție. Așadar, dragul meu creștin, caută să trăiești simplu, în ascultare, din dragoste de Hristos, fără reguli impuse de oameni sau obiceiuri luate din tradiție, care produc stagnare spirituală în loc de progres.

 Mark & Delia Țica


Show More

David Nedelcovici

Nothing about me, it's all about Christ.

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button