De Cecilia Francis
Toți oamenii de pe pământ au avut parte de experiența de a-și vedea frumusețea în oglindă. Ne uităm în oglindă dimineața, ne strâmbăm, imităm, și ce nu mai facem noi? Chiar înainte de Hristos, oglinzile erau dispozitive antice întrebuințate pentru îmbunătățirea frumuseții. Cercetând Biblia, dobândim o viziune clară asupra a ceea ce înseamnă a sta în fața unei oglinzi.
Văzându-ne în oglindă, la propriu
„Căci dacă cineva este un ascultător al Cuvântului, dar nu este şi un împlinitor, atunci el se aseamănă cu un om care-şi priveşte propria faţă într-o oglindă” (Iacov 1:23). Când stăm în fața oglinzii, ne vedem. În momentul în care ne întoarcem privirea de la oglindă, uităm imaginea înfățișării noastre. Ea pur și simplu dispare. Astfel, când auzim Cuvântul lui Dumnezeu, devenim conștienți de bogăția nespusă a Sa și ne bucurăm de hrana pe care ne-o dă. În momentul în care închidem Biblia, totul se spulberă din minte și ne întoarcem la rutina noastră lumească; pur și simplu devenim ascultători ai Cuvântului lui Dumnezeu care vom sfârși în vanitate!
Văzându-ne în oglinda spirituală
„Noi toţi, cu feţe neacoperite, reflectăm slava Domnului, ca într-o oglindă, şi suntem transformaţi în asemănarea Sa din slavă în slavă; aceasta vine de la Domnul, Care este Duhul” (2 Corinteni 3:18). Când lăsăm Cuvântul să lucreze în noi, să ne schimbe perspectiva asupra vieții, să ne transforme, să ne facă să iertăm, să practicăm milostenia, să răspândim dragostea și speranța în orice vreme, acest lucru va aduce putere, bucurie și creștere spirituală încât atunci când ne vom vedea fața în oglinda spirituală, Îl vom vedea pe Hristos în noi. Amin. Vom vedea gloria lui Dumnezeu prin puterea adevărată și măreață a Duhului Sfânt; așa cum Thomas a Kempis le face o chemare tuturor oamenilor: să se asemene cu Cristos.*
A oglindi natura lui Dumnezeu
„Acum vedem ca într-o reflecţie din oglindă, însă atunci vom vedea faţă în faţă. Acum cunosc în parte, însă atunci voi cunoaşte aşa cum am fost şi eu cunoscut. Căci acum vedem într-o oglindă dimineață, dar apoi față în față; acum știu în parte, dar atunci voi ști pe deplin așa cum am fost, de asemenea, pe deplin cunoscuți” (1 Corinteni 13:12). Când construim această relație cu Dumnezeu, avem acces direct la El, așa cum a vorbit multor sfinți care au avut întâlniri directe cu Dumnezeu în viața lor de zi cu zi. Începem să înțelegem toate misterele ascunse ale creației, precum și scopul și menirea noastră. Noi devenim sfinți în carne și oase, umblând și oferind ajutor mâinilor nevoiașe în rugăciunea și comunicarea constantă cu Dumnezeu. Amintește-ți că fiecare sfânt a fost o persoană obișnuită ca tine și ca mine. Ei au urmărit sfințenia, tratând cu seriozitate Cuvântul lui Dumnezeu și predându-și viețile lor voinței lui Dumnezeu.
„VOIA LUI DUMNEZEU: NIMIC MAI MULT, NIMIC MAI PUȚIN, NIMIC ALTCEVA”, spune Cuvântul. În acest an al milei, să tânjim cu toții să vedem fața vizibilă a Tatălui nostru nevăzut, așa cum a vorbit Isus cu femeia samariteană, ca astfel să Îl înțelegem pe Dumnezeu în plinătate, în desăvârșire, în întregime, lucru care ne va ajuta să avem un scop glorios până vom intra pe porțile locuinței cerești. Amin!
*Cu referire la celebra lucrare a lui Thomas a Kempis, Imitatio Christi (tradusă în limba română sub titlul Urmând pe Cristos).
Material tradus și adaptat de pe pagina Turn Back To God
