Cele 10 porunci sunt o oglindă care reflectă slava lui Dumnezeu

Cele 10 porunci nu sunt un set de reguli arbitrar. Sunt o reflecție directă a caracterului lui Dumnezeu. Pavel a spus: „Toți au păcătuit și au căzut”. Și au căzut de la ce? Te-ai putea aștepta ca apostolul să spună: „Toți au păcătuit și sunt lipsiți de legea lui Dumnezeu.” Dar nu asta spune. „Toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23). Dumnezeu le spune celor pe care i-a răscumpărat: „Voi sunteți poporul Meu și vă chem la o viață care să reflecte ceea ce sunt Eu.”

O reflectare a slavei lui Dumnezeu

De ce nu ai comite adulter? Pentru că Dumnezeu este credincios. De ce să nu furi? Pentru că Dumnezeu este de încredere. De ce nu ar trebui să minți? Pentru că Dumnezeu Își ține întotdeauna Cuvântul. De ce nu ar trebui să poftești? Pentru că Dumnezeu este mulțumit în Sine.
Când Dumnezeu a spus: „Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine”, a fost pentru că El este singurul Dumnezeu adevărat și viu. Când Dumnezeu a poruncit să ne odihnim într-o zi a săptămânii, este pentru că El S-a odihnit de lucrarea Sa în ziua a șaptea.
Dumnezeu vorbește propriului Său popor prin porunci, spunându-ne „Voi sunteți poporul Meu. Sunteți chemați la o viață care Mă reflectă pe Mine. Și așa arată o viață modelată după cum sunt Eu.” David a spus în Psalmi: „O, cât iubesc legea Ta!” (Psalmul 119:97). David a iubit legea pentru că L-a iubit pe Domnul. Iar legea lui Dumnezeu reflectă slava lui Dumnezeu. Este o oglindă a cine este El.

O expoziție a iubirii

Consideră diferența dintre un răpitor și un iubit. Răpitorul spune: „ești al meu” pe baza puterii. Iubitul spune „ești al meu” pe baza afecțiunii. Unii oameni cred că cele Zece Porunci sunt vorbirea unui zeu autoritar care, ca un răpitor, are intenția să-și impună voința. Dar Moise și israeliții au experimentat harul lui Dumnezeu în ieșirea lor extraordinară din sclavie. De aceea au auzit poruncile ca fiind cuvintele unui iubit care a dat totul pentru a câștiga afecțiunea celui pe care îi iubește. „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei” (Exod 20:2).

Domnul nostru Isus a fost întrebat cu o ocazie: „Care este cea mai mare poruncă din lege?” (Matei 22:36). În loc să aleagă una dintre porunci și să-i dea prioritate față de celelalte, Isus a împachetat toate poruncile și a spus: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta este cea mai mare și prima poruncă. Și a doua este asemănătoare: să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți. (Matei 22:37-39).

Ce înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu? Și ce înseamnă să-mi iubesc aproapele ca pe mine însumi? Cele Zece Porunci ne dau răspunsul. Primele patru porunci ne spun cum să-L iubești pe Dumnezeu (Exod 20:3-11). Dacă Îl iubești cu adevărat pe Dumnezeu, nu vei avea alți dumnezei în afară de El. Nu îți vei face o imagine – Îl vei iubi așa cum este El, nu așa cum ți-ai dori sau îți imaginezi că este. Ultimele șase porunci ne spun ce înseamnă să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți (Exod 20:12-17). Trebuie să înceapă acasă cu primii oameni pe care Dumnezeu i-a pus în viața ta, așa că onorează-ți tatăl și mama. Înseamnă că ești fidel partenerului tău. Înseamnă că ești de încredere, că nu profiți de slăbiciunea și vulnerabilitatea celorlalți.

Relevanța poruncilor

Cele Zece Porunci sunt o oglindă care reflectă slava lui Dumnezeu. Ele sunt o expunere a dragostei Sale. Ca oameni răscumpărați care poartă numele Său în lume, Dumnezeu ne cheamă să trăim vieți de iubire care să reflecte cine este El. Și cum arată asta este descris în Cele Zece Porunci.

Sursa: https://unlockingthebible.org