Editoriale

Mai mergi pe la bunica?

Mereu m-am înţeles bine cu femeile învârstă. Mi-a plăcut mereu să le vizitez şi să vorbesc cu ele, mai ales atunci când îşi deschid inima în faţa mea şi îmi spun ce le doare, când îmi povestesc de mii de ori aceeaşi poveste.

Ador să merg la bunica, pe care o vizitez cam rar :(, şi să stăm de vorbă… cum începe ea sa-şi depăneze amintirile şi să-mi dea lecţii de viaţă din întâmplările pe care le-a trăit. Ador să stau seara la vorbe cu ea. Şi ce dacă spune mereu ce are pe suflet, ce o doare? Dar ce face, draga de ea, când e singură… îngrijindu-se de copilul ei cel bolnav din naştere… care de multe ori o toacă pe nervi? Cu cine vorbeşte ea când uit să-i dau un telefon pe lună?

Bunica e acea persoană care e mereu bucuroasă să te vadă, e mereu gata să–ţi gătească şi să–ţi pregătească patul în care vei dormi.

A pierdut pe cei dragi… părinti, fraţi, prietene şi mai ales soţul cu care se înţelegea aşa de bine, şi pe care ştiu că încă îl iubeşte… toţi s-au dus. Mai vine din când în când câte o vecină pe la ea şi unii din copiii care-i stau aproape. Dar oare e îndeajuns? E aproape gata să meargă pe celălalt tărâm… şi şi-ar dori. O, cât şi-ar dori! Să nu mai aibă atâtea frământări şi griji… şi atâtea motive să plângă…

Dar cât timp trăieşte mai am posibilitatea să–i fac un bine, să–i  aduc un zâmbet pe buze şi mai mult,  să fiu aproape de ea… să o ascult când îmi spune ce o doare şi să învăţ din ce îmi povesteşte. De ce să nu profit de aceste ocazii?

Nu uitaţi să vizitaţi pe cei „uitaţi” şi să învăţaţi din ce vă spun ei.

 Iacov 1: 27 „Religia curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume.”

Show More

Related Articles

3 Comments

  1. Frumos, si eu mi-as dori sa merg mai des pe la ei dar sunt departe…asa este tot timpul gata sa ii dea nepotului nepoatei sa manance….:)

  2. IMAGINEA CU BUNICA DARUIND, NU UN MAR, CI MAI MULTE, ESTE ATAT DE DES INTALNITA LA BUNICI !!! Au inima de aur, si daruiesc nepotilor totul, cu amandoua mainile. Cum de pot fi unii oameni atat de buni in vremurile astea in care suntem inconjurati doar de egoisti si invidiosi…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button