Dumnezeu ne dă oportunitatea de-a arăta din ce suntem făcuti uneori în cele mai vitrege situaţii. Atunci când cineva ne trădeaza sau ne rănește profund avem oportunitatea sa iertăm și să înţelegem motivaţiile acelei fapte sau vorbe și optunitatea să iubim necondiţionat. Ne este foarte greu să vedem lucrurile rele ca pe o oportunitate, asta pentru că de multe ori din noi nu iese iubire și pace, ci război și dorinţa de răzbunare atunci când cineva încearcă să ne strice nouă comfortul sau ne arată că lumea e rea și egoistă. Din Isus nu au ieșit înjurături sau blesteme când era pe cruce ci niște cuvinte ce dădeau viaţă și speranţă: “Tată, iartă-i!”
Când suntem sub asediu ne ridicăm repede zidurile ce par să ne facă invincibili și anume răceala și indiferenţa. Vrem să părem ca acel “pumn” a fost ca o adiere și că nu suntem cu inima frântă când este de fapt invers. Dorim să arătam că putem fi și fără acea persoana sau acel lucru ce ni s-a luat de la noi, dar prin comportamentul nostru “tare” demonstrăm cât de rău doare de fapt. Nu zic că ar trebui să plângem la orice, dar trebuie să ne recunoaștem starea, trebuie să admitem că doare și că viaţa nu ne-a purtat doar prin momente de glorie. Negarea nu ne va ajuta, dimpotrivă, va forma vicii de care cu greu poţi scăpa. Pentru că dorinţa de a uita durerea și de-a trece peste exista în fiecare, dar unii nu înţeleg că trebuie spartă rana ca sa iasă puroii și că doar acoperind-o cu un plasture frumos îi va face mai rău…
Eu cred că Dumnezeu are raspuns la orice durere, la orice nevoie a mea și a ta și că ne iubește destul de mult ca să nu ezite niciodată să ne ajute atunci când îi cerem ajutorul. Mergi la El și spune-I cât de rău te doare, te asigur că El te inţelege și știe exact prin ce treci. Isus a fost și El neînteles, părăsit, chiar trădat de un ucenic, n-a fost bine primit în localitatea natală. Nu cred că El nu a avut sentimente și că pe El nu l-a durut măcar puţin atunci. El a fost numit om al durerii, nu vreau să mă gândesc ce a simţit pe cruce… părăsit chiar de propriul lui Tată pentru noi.
Cred că El îţi va arăta ca orice lucru, oricât de rău este, îl poate folosi spre binele tău și că nu a îngăduit ceva să te rănească fără motiv; El are mereu un scop pentru tine. Poate vrea să te facă mai înţelegător, mai bun, mai sensibil la durerea altora, poate vrea sa te folosească să ridici pe alţii care trec prin ce ai trecut tu. În orice caz, Tata are mereu un scop minunat pentru tine. Și nu uita… situaţiile grele și oamenii dificili pot fi o OPORTUNITATE să araţi că ești A LUI, că ești altfel.
“Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde.” (Ieremia 29: 11)
Amin, Domnul sa te binecuvanteze!