Cinci secrete pe care pastorii refuză să le spună

Material prezentat de Thom S. Rainer

Prin însăşi natura lor, pastorii sunt foarte confidenţiali. Ei consiliază oameni care îşi împărtăşesc cele mai adânci secrete şi probleme. Ei ştiu lucruri despre familii care i-ar putea afecta şi stânjeni, dacă informaţia ar fi împărtăşită în mod liber. Aşa că pastorii tind să ţină secrete şi informaţii confidenţiale, de asemenea. În majoritatea cazurilor, te poţi simţi liniştit că intimitatea ta nu va fi încălcată atunci când vorbeşti cu un pastor.

 Dar majoritatea oamenilor nu realizează că pastorii au propriile secrete. Aceşti lideri spirituali refuză să-şi împărtăşească gândurile sau durerea din cauza fricii că propria slujire va fi afectată.

 1. “Mariajul meu se zbate.”

Pastorii sunt de gardă 24 de ore pe zi, şapte zile din săptămână. De multe ori, mesele familiei sunt întrerupte de un telefon. O întâlnire planificată cu o soţie este pusă în aşteptare din cauza unei urgenţe legate de un membru al bisericii. Soţiile pastorilor se întreabă dacă soţii lor sunt căsătoriţi cu ele sau cu biserica. Resentimentul şi luptele maritale nu sunt neobişnuite.

 2. “Mă tem că copiii mei vor creşte urând biserica.”

Un pastor mi-a spus printre lacrimi povestea unui membru al bisericii criticând soţia pastorului în faţa acestuia, având de faţă fiul de 12 ani. Tânărul a venit acasă insistând că urăşte biserica şi niciodată nu mai vrea să se întoarcă în ea. Copiii sunt adesea expuşi părţii întunecate a vieţii bisericii. Pastorii se îngrijorează de faptul că aceştia nu-şi vor mai reveni.

 3. “Las o mână de critici să mă controleze.”

Aceşti pastori îşi doresc ca roata ce scârţâie să nu fie întotdeauna unsă, dar aceasta este realitatea din multe biserici. “Dacă le ignor (criticile)”, mi-a spus un pastor, “ele îmi vor face viaţa mizerabilă pentru mine şi familia mea. Câteodată e cel mai bine să le dăm drumul.”

 4. “De multe ori mă înfurii pe membrii de susţinere ai bisericii care nu mă apără în faţa criticilor.”

“Nu criticii mei mă deranjează personal”, a împărtăşit pastorul. “Sunt aşa-numiţii membri de susţinere care refuză să mă apere atunci când sunt atacat de un critic. Mergând într-o întâlnire de afaceri, unul din susţinători mi-a spus cât de mult mă iubeşte, şi cum întotdeauna îmi va ţine spatele. Peste 15 minute, am fost criticat de către trei membri care nu prea frecventau biserica. Ce spune sau face susţinătorul meu? Absolut nimic. Asta este ceea ce doare cu adevărat.”

 5. “M-am gândit să demisionez de câteva ori.”

Aceşti pastori sunt cu adevărat numiţi oameni ai lui Dumnezeu. Ei chiar îşi iubesc congregaţiile. Cei mai mulţi dintre ei vor suporta criticile care le sunt destinate personal. Dar atunci când membrii de susţinere, într-adevăr, nu îi susţin, sau când membrii familiei sunt răniţi, mulţi pastori se gândesc să demisioneze. „Un singur lucru m-a oprit de la a demisiona”, a spus pastorul. „Este chemarea lui Dumnezeu. Asta este ceea ce mă ţine.”

Pastoraţia este una dintre cele mai dure locuri de muncă din lume. Într-adevăr, este o muncă imposibilă doar pentru o simplă putere umană.

Pastorilor, cum vă putem ajuta cel mai bine? Membri de biserică, ce putem face pentru a fi cei mai buni pastori-avocaţi posibili?