Articole

Scenetă de Crăciun

1- înger care are o veste bună
2-înger  cu o sabie, reprezentând inamic al sufletelor
3 magi
3 ciobani (pot fi aceeaşi artişti care au interpretat rolul magilor)
Bunica
Nepoata, o fata 16-17 ani
Păstorul, liderul de tineret
Dirijor, şef al corului de tineret
Un grup de tineri credincioşi

Scena 1

Cortina deschisă pe 1/3 din scenă. Scena este întunecată. În colţul din stânga a scenei sunt două scaune şi o masă. Pe masa sunt cărţi cu note muzicale. Bunica este aşezat pe un scaun, doreşte să înceapă a împleti. Ea are o bobină mare şi luminoasă de aţe (pentru a fi vazută de departe bobina), lână, ace, pe faţă ochelari. Nepoata intră în cameră, strângând în fugă geanta sau rucsacul de şcoală, ia notele  de pe masă, le pune în geantă.
NEPOATA: Bunico, eu plec. Rufele am călcat, la magazine am fost, lecţiile am  facut.
Bunica: (strict)  dar ce note ai primit?
NEPOATA: la fizică – 9, la literatură – 10, iar la restul nu am fost întrebată.:

Bunica: Stai un pic jos. (NEPOATA ascultătoare se aşează jos). Spune-mi tu ceva (furiousă) ce te-ai pus pe unul şi acelaşi lucru? Tu nu ai absolut nimic timp liber – o seară la studiu Biblic, apoi corul, apoi la rugăciune. Uită-te la fetele din clasă. Ei bine,cineva se mai duce ca tine la biserică?
NEPOATA: Nici o persoană.
BUNICA: De ce nu ai lua exemplu de la fete bune. Fii ca toată lumea! Ce eşti ca o calugăriţă? Ai o Biblie, citeşti şi te rogi toată ziua. Ce eşti tu, bunică sau ce? Uite, fetele se îmbrăcă ca păpuşile, se machiază,  se duc la dansuri/distracţii. Se plimbă cu baieţii. Dar tu ce?
NEPOATA: Bunico, ele fumează şi beau alcool, mie ce imi propui să beau şi eu?
BUNICA: Cît eşti de încăpăţânată! Doar nu toate fumează? Sunt şi fete bune.
NEPOATA: Mie nu mie interesant cu ele, nu am ce discuta.
BUNICA: Ei bine, desigur! Ai un singur lucru în mintea ta! A merge în fiecare duminică la biserică! Ei bine, poti sa te duci acolo de sărbători, dar nu a alerga în acelaşi loc în fiecare săptămână!
NEPOATA: Bunico, dar este aşa de bine! Mai curînd ai merge cu mine.
BUNICA: Am crescut needucată sau ce? Noi, în şcoală am studiat teoria lui Charles Darwin!
NEPOATA: Bunico! Dar cine o ia în serios? Acesta contrazice a doua lege a termodinamicii.
BUNICA: Nu ştiu de termodinamici, şcoala însă a învăţat că fiinţele umane au evoluat de la maimuţe. Si ţie, probabil îţi predă?
NEPOATA: Predă. Întrebare: Cine crede că acest lucru este adevărat?
BUNICA: Oamenii de stiinţă cunosc mai bine!
NEPOATA: Bunico, oamenii de ştiinţă pot greşi, şi, în plus, cei care au aprobat teoria evoluţiei, nu sunt  atât de mulţi. Aceasta a fost infirmată cu mult timp în urmă. Uite, tu ai o bobină de lână. Pentru a se primi un fular aţa ar trebui să fie împletită, a petrece timp îndelungat pînă se primeşte un model.El singur nu se poate împleti? Ei bine, cu privire la teoria evoluţiei se dovedeşte că toate au apărut de la sine. Nu e adevărat. Hai, sa nu ne certăm cu tine,  voi întîrzia la repetitii, iar noi ne pregătim pentru Craciun. (cu bucurie) este aşa o sărbătoare, bunică! (jucăuş se uită în ochii ei), nu fi supărată, te rog lasă-mă să plec. Nu fi tristă! (o sărută şi fuge)

Scena 2

BUNICA: (singură şi furioasă) Asta e! I-am a spus tatălui ei, că nu ar trebui să o ducă la şcoala duminicală. Ce-a făcut cu copilul! Şi  încercă să nu o laşi! Acasă la toate ajută, atunci cînd cer, face totul, invaţă bine, ascultă. Cum încep să vorbesc despre Dumnezeu, incepe a tace. Am să vorbesc eu cu ea!(pauză) Ei bine, am sărbătorit şi mai înainte Crăciunul, imi amintesc. Şi ce? Toţi se îmbătau şi atît. Ea atît ţine la această sărbătoare, gândeşte oare că Hristos s-a născut cu adevărat.Cui seamănă? (se aşează să impletească, scutură din cap). A găsit ce să compare: fularul şi omul. Cine i-a bătut aceasta în cap? Pe mine nu m-ar fi convins! (Se face albă ca varul şi se apucă de inimă apoi brusc se blochează pe loc, cu o grimasă de durere, bate în piept) Oh! Oh,   Ce este? Ce se intampla cu mine? Am gresit cu ceva … nu mă simt bine … (rămîne inconştientă).

Scena 3
Pe scena apare înger alb, într-o mantie de culoare albă şi tunică de culoare albă, cu o sabie în mână, într-o altă mînă ţine o mantie/pelerină gri. El se află în tăcere în faţa scaunului pe care stă bunica,se pune astfel ca ea să fie văzută vadă. Se sprijineşte de sabia, cu faţa la public,ca şi cum ar sta de pază.  După un anumit timp, din spatele unei perdele pe dreapta apare  un înger negru, cu o sabie în mâna lui, el s-a dus aproape de bunica. Al doilea înger îl opreşte cu sabia,şi blochează calea. Spune, referindu-se la inamic. Cu o voce neomenească începe să vorbească al  2-lea înger.

ÎNGERUL II: De ce ai venit? Stai departe!
ÎNGERUL NEGRU: am venit după ea (arătând cu sabia spre bunica ),stai departe, este a mea! (o lovitură cu o sabie pe sabie)
ÎNGERUL II: Nu! Ea este încă în viaţă (se apără cu sabia sa)
ÎNGERUL NEGRU: (furios ) nu-i nimic, voi aştepta. Am aşteptat mult timp. Eu am atât de mult timp am călcat pe urmele ei!  Dă-mi-o! (lovesc din sabii)
ÎNGERUL II: (scutură din cap), Dumnezeu nu va permite aceasta! Nu este încă timpul să moară. Ea trebuie să fie salvată (duelul cu săbii nu încheiat).
ÎNGERUL NEGRU: Ha! Locul ei e în iad! Ea nu poate fi salvată – ea este un ateu! (lovesc din săbii în continuare)
ÎNGERUL II: Da, ea nu crede în Dumnezeu . Dar rugăciunile pentru ea sunt puternice, şi merg în sus (care provoacă o lovitură puternică de represalii), fata se roagă pentru ea, şi nu doar o fată, nu există un suflet în biserică, care să nu se roage pentru mântuirea ei ( provoacă o serie de lovituri puternice).
ÎNGERUL NEGRU: (se lovesc cu sabiile) Ei sunt cu întârziere cu rugăciunile lor. Bunica este aproape gata (se uită la bunică în tăcere)
ÎNGERUL II: (se întoarce spre bunică  şi, de asemenea, se uită la ea). Nu e adevărat ea se simte mai bine, Dumnezeu a trimis un vis ei …
ÎNGERUL NEGRU: (face o ultimă încercare de a birui) eu o voi ajuta  (loveste cu rea intenţie), să nu se trezească niciodată! Lasă-mă să plec! Este a mea!
ÎNGERUL II: (brusc, ridică sabia) nu îndrăzni să te apropii! Aceasta nu va fi prada ta! Pleacă! În numele lui Isus Hristos! (ultimul cuvânt pronunţat în mod solemn, stă ca câştigătorul, cu o sabia ridicată)
ÎNGERUL NEGRU: Ah-ah! (Strigînd ca şi cum în durere, cu capul acoperit, merge pe o parte din cauza unei răni grave, gheboşat, pleacă in spatele cortinei).
ÎNGERUL II: În linişte, se întoarce, pune  sabia la cureaua lui. Apoi se apleacă peste bunica se uita la ea. Ea deschide ochii, vede un înger.
BUNICA: (voce slabă) Doctore, în cazul în care sunt eu? Ce e in neregula cu mine? ( vede sabia, ridică ochii în sus, în jos din nou, vede îngerul din cap pana in picioare, ochi se măresc de groază, dă din capul ei cu negaţie, acoperă cu mâna gura sa). Acesta nu este un doctor! Cine esti tu?
ÎNGERUL II: Nu-ţi fie teamă! Domnul m-a trimis!!! (imperativ) Tu vii cu mine. Ridică-te în picioare. (dă mîna, arunca pe umeri o mantie lungă, gri, o ia şi o conduce. Se stinge lumina în cameră.)

Scena 4

Lumina este aprinsă pe scenă. Pe scaune în cerc se aşează tineretul, unul dintre fraţii gestionează  comunicarea.

PĂSTORUL:  Înainte de repetitia corului vom citi despre evenimentul, care a avut loc aproape două mii de ani în urmă şi pe care le vom cânta în imnuri de Crăciun. Citeşte cu voce tare de la Luca 2:1-7).

Luca 2:1 În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.Luca 2:2 Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius.Luca 2:3 Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.Luca 2:4 Iosif s-a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, – pentru că era din casa şi din seminţia lui David,  să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria.Şi a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.

Noi Îl vom lăuda în căntările de crăciun, dar mai înainte de aceasta să cerem binecuvîntarea Lui pentru acest serviciu, în rugăciune, Ca El să ne ajute să îi dăm toată slava, poate cineva are o cerere de rugăciune specială? Ne vom ruga împreună.

NEPOATA:- Am o cerere, să se roage pentru mântuirea bunicii mele, ca Hristos să îi dea mîntuire. Ea nu crede în Dumnezeu. Imaginaţi-vă, încă crede că oamenii au provenit de la maimuţe (unii dintre tineri au râs, alţii scutură din cap cu simpatie).
PĂSTORUL: Prietenii mei, acest lucru nu este amuzant. Generaţia mai în vârstă a fost educată în ateism. Ei s-au spus că nu există nici un Dumnezeu, iar acum, trebuie sa vorbeşti cu ei despre Dumnezeu, cu toate că ar trebui să fie invers.
NEPOATA: Şi totuşi. Eu chiar vreau ca ea să vină la un serviciu de biserică de Crăciun şi să audă colinzile, ei nu îi place că vin la cor.
PĂSTORUL: Să ne rugăm ( apleacă capetele lor în rugăciune, se stinge lumina de pe scena).

Scena 5

În colţul din dreapta a scenei apare un cerc de lumină. Stă îngerul şi bunica. Ei stau faţă în faţă cu  publicul, îngerul ridică sabia, arată spre stânga publicului. Aici, actorii trebuie să reprezinte o imagine imaginară şi să se joace bine.

ÎNGERUL II: (autoritar) Uite!
BUNICA: (arata  în direcţia spre sabie) Oh! …. (pune mâna la inima). Cât de mulţi oameni! Ce mulţime mare de oameni! Ah! Mii de ei! Nu, nu mii, milioane! Cine sunt ei? De ce stau cu aşa feţe triste? Şi toţi stau în acest domeniu vast. Nici marginile nu sunt vizibile. Uită-te la ei, hainele sunt aceleaşi, gri, precum şi pe mine (indică spre haina lui), cine sunt aceştia? De ce sunt ei aici?
ÎNGERUL II: (sever) sunt în aşteptarea judecăţii lor.
BUNICA: Judecată? Şi ce-au facut? (în vocea ei este exprimată ironie)
ÎNGERUL II: Ei sunt – păcătoşi, care au trăit pe pământ. Şi acum sunt în aşteptarea Judecatii  teribile, de Apoi.
BUNICA: (speriat) teribile?
ÎNGERUL II: (cu asprime) Da. Dumnezeu este teribil pentru cei care au păcat!
BUNICA: Şi eu? (cu frica) eu am păcătuit de asemenea. (închide brusc faţă în mâinile sale, apoi ridică capul). Eu am atât de multe păcate! Am înşelat oamenii, eu … Oh! De ce nu am ştiut că am păcate?  De ce nu am simţit că am atît de multe păcate? De ce? Ele mă apasă în jos spre pământ.Ce este cu mine acum?
ÎNGERUL II: (cu răbdare, explicând) Amintiţi-vă atunci când în cameră se strecoară prin jaluzele razele de soare, se văd particulele de praf.
BUNICA: Da.
ÎNGERUL II: Si cand jaluzele nu sunt. Particule de praf nu se văd.
BUNICA: Nu se văd (se repeta ca un ecou al îngerului)
ÎNGERUL II: nu se vede că praful este în aer.
BUNICA: Nu.
ÎNGERUL II:  Aşa este şi cu păcatele. Ele nu sunt văzute până când o persoană care stă în întuneric, se ascunde de lumina lui Dumnezeu. Dar atunci când un om devine în lumina Cuvântului lui Dumnezeu,  imediat sunt afisate toate păcatele sale.
BUNICA: Toate păcatele.
ÎNGERUL II: Puteţi privi larg cu ochii la soare?
BUNICA: Nu, eu nu pot. Vreau să închid ochii sau să îl astup.
ÎNGERUL II: Aşa este şi păcătosul înaintea lui Dumnezeu –  nu se poate afla în prezenţa lui Dumnezeu, el vrea doar sa scape să fugă – el nu deţine toate sfinţenia lui Dumnezeu.
BUNICA: Nu poate (apleacă capul în jos, stînd în picioare pentru un timp, gânditoare, apoi din nou se uita la mulţime). Şi ce se va întâmpla cu aceşti oameni?
ÎNGERUL II: (cu asprime şi din păcate) Ei sunt în aşteptare pentru iazul de foc.
BUNICA: Foc! Pentru ce?
ÎNGERUL II: pentru păcate.
BUNICA: (bunica) Şi ce se va intampla cu mine? … în cazul în care sunt eu acum? Unde suntem? (se întoarce spre înger şi  se îndepărtează cu un pas de la el) De ce m-ai adus aici?Pentru ce mi-ai pus mantia aceasta? (aproape plângând)
ÎNGERUL II: (calm, dar strict) Tu dormi acum. Domnul nu a luat viaţa dumneavoastră din cauza rugăciunilor.
BUNICA: Pentru mine? Rugăciuni?: (începe a plînge) Aceasta este NEPOATA mea,ea se roagă pentru mine, dar eu am certat-o pentru aceasta astăzi.
ÎNGERUL II: minţii umane nu este dat să intre în ce se va întâmpla după moarte. Dar Dumnezeu a dat acest vis. Uită-te şi aminteşte-ţi! (El rosteşte ultimele cuvinte puternic şi impresionant)
BUNICA: Mi-e frică! …. şi pe mine, în …. foc?
ÎNGERUL II: Da, dacă nu vei fi salvată.
BUNICA: (cu lacrimi cu speranţă în voce) Pot fi salvată?
ÎNGERUL II: Da. Trebuie să vii la Mântuitorul.
BUNICA: La Mantuitorul? Este Hristos, da? El întradevăr a fost?
ÎNGERUL II: (cu asprime) De ce vorbeşti în timpul trecut? Dumnezeu este mereu acolo.
BUNICA Şi eu cum pot vin la El? Cum?:
ÎNGERUL II: Trebuie să te pocăieşti, cere iertare pentru toate păcatele pe care ai comis pentru toată viaţa ta, şi El va ierta. Apoi, vei putea să scapi şi de Judecata de Apoi.
BUNICA: Doamne! Iartă-mă, iartă-mă! (cade în genunchi, acoperă faţa cu mâinile lui. îngerul scoate de pe umerii lui, o manta de culoare albă (are două mantele pe el), o aruncă pe umerii femeii. Un cerc de lumina se stinge.)

Scena  6

Lumina este aprins pe scena. Există o repetitie a corului de tineret.

DIRIJORUL: Gata! Alta, sta mai aproape unul de celălalt. Bas – un pic mai tare, nu veţi auzi. Să începem din nou. (cânta încet, solemn şi cu veneraţie Carol „Silent Night” la acompaniament de sintetizator (clopote). Atunci când termină de cîntat, se stinge lumina.)

Scena 7

In timp ce cantă ei este afişată cerc de lumina cu îngerul şi bunica. La bunica mantia e deacum  albă până la podea, cu faţa luminoasă şi veselă. La Înger în mâini e o Biblie mare, el a presat-o la piept. Sabia este prinsă la cureaua lui. Ei ascultă cîntarea pînă la sfărsit, se stinge lumina, bunica începe să vorbească.)

BUNICA: (fericită si luminată) Aţi auzit-o cântând? Ce cuvinte minunate! Şi muzica, uimitor! Cred ca am auzit-o o singură dată.
ÎNGERUL II: Da, ei cântă pe teren. Imaginaţi-vă, ceea ce a fost cântat de îngeri, atunci când a apărut la ciobanii în noaptea de Crăciun să le spună despre naşterea lui Isus!
BUNICA: Spune-mi!
ÎNGERUL II: (se deschide şi citeşte din Biblie: Luca 2:8-18)

Scena 8

Lumina este aprinsă în partea stîngă a scenei. Fata intră în cameră în haine de afară, vede că bunica doarme, se opreşte standuri încă. În acest moment, bunica se trezeşte, priveşte în jur.

BUNICA: Scumpa mea! Tu eşti? Iartă-mă!

NEPOATA: (râde, se ridică la bunica, o sarută) Bunico, de ce? Ce e in neregula cu tine?
BUNICA: (sărută fata) te-am certat pe tine, dar tu … (plângând)
NEPOATA: Bunico, ce faci? Crăciunul e în curând! Si tu eşti plânsa! Am avut o repetiţie a corului, noi ne pregatim pentru serviciul divin de Crăciun.
BUNICA: (îmbrăţişează fata, apoi brusc se uită la hainele ei, pentru a verifica dacă e în haina albă). Unde sunt hainele mele albe? (tristă).
`S NEPOATA: (aşează în uimire la catedra), haine albe? Cum de ştii despre haine albe? Cine ţi-a spus?
BUNICA: Mi-a fost dată haina albă, când m-am pocăit, şi acum .. (oftează din nou, deţine mîna gînditor pe mânecă, haine obişnuite)
NEPOATA: (uimit) Ai mărturisit?
BUNICA: Da! M-am pocăit înaintea Domnului!
NEPOATA: Este un miracol pentru unii! După toate, ne-am rugat pentru tine în seara asta, înainte de repetiţie de cor! Toţi tinerii s-au rugat!
BUNICA: Ştiu. Îngerul a spus.
NEPOATA: (tot mai mult uimită). Dar ce e cu îngerul, Bunică? Ce sa întâmplat cu tine? (se mută aproape de scaunul ei). Spune totul.
BUNICA: Oh, draga mea, voi spune totul. (se ridica, mîinile la piept). Eu sunt acum un copil al lui Dumnezeu şi Domnului aparţin. Şi la Crăciun, am să merg la biserica! Ştiu (se întoarce spre fata) … l-am văzut Steaua de la Betleem!
NEPOATA: (în tăcere, în uimire, uita la ea şi a trage din cap, în imposibilitatea de a găsi cuvinte de surpriză).
BUNICA: Dar încă nu înţeleg. Vrei să-mi dai o Biblie? Eu o voi citi.
NEPOATA: Ei bine, desigur, bunica!
BUNICA: Şi totuşi … (ezitant), am atât de multe întrebări, dar nu ştiu pe cine să întreb.
NEPOATA: (fericită rade) Ei bine, desigur, fraţii din biserică!
BUNICA: (se întoarce spre fată) Si eu nu voi fi dată afară? Intotdeauna m-am purtat urît cu tine!
NEPOATA: (călduros o îmbrăţişează) Toţi vor fi doar foarte fericiti, pentru că s-au rugat pentru tine! Toţi tinerii vom fi fericiti. Haide, ai promis să-mi povestesti. ( se duc în spatele cortinei.)

Scena finală

Iese un cor de tineri cu lumânări în mâinile lor şi cântând cu o chitara „Uită-te la ceruri”, (poate fi un alt cîntec de crăciun) bunica cu îngerul stă în picioare pe părţile laterale ale avanscenei, de asemenea, ţin lumânări.

SFÂRŞIT

Show More

Silviu Firulete

“Pentru mine, a lucra pentru Dumnezeu și a rӑspândi Cuvântul Lui cel Sfânt este o chemare divinӑ ȋncӑ de când eram copil mic. Știu și ȋmi place sӑ cred cӑ tot ceea ce fac pentru lucrarea Sa este o binecuvântare pentru cei din jurul meu, iar când voi fi chemat acasă ȋn Cerul Sfânt, voi fi rӑsplӑtit pentru tot ceea ce am lucrat și am investit ȋn lucrarea Lui.”

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button