DevotionaleEditoriale

Războiul dintre generaţiile infinitului

Bătrâneţea este vocabularul vieţii pe care nici o bogăţie din lume nu o poate cumpăra…

batraneteVăd zilnic în drum spre facultate o bătrânică care cerşeşte… Privesc zilnic prin „ferestrele sufletului ei” şi încerc să îmi imaginez unde a fugit tinereţea ei cu toate frumuseţile cu tot… Astăzi am auzit o discuţie între doi posibili ingineri care au aruncat o privire către această bătrânică… „Nu îi da bani că a avut timp până la vârsta asta să se realizeze!” …ce copii naivi înrolaţi ca „soldaţi” într-un război mediatic între generaţii. Nu cred că au luat în calcul vârsta şi experienţa acestei doamne care depăşesc cu mult experienţa lor teoretică de viaţă. Pe cei bătrâni experienţa îi ridică la înălţimi nebănuite ale sfatului, iar noi, cei tineri ar trebui să îi ajutăm să învingă „legea gravitaţiei” şi să jucăm un rol de piedestal pentru „statuia continuităţii dezvoltării noastre”. Dacă privim „monumentul experienţei” aflat pe „piedestalul tinereţii” observăm „urâtul” îmbinării celor două. De ce să nu chemăm un „artist” sculptor, reprezentat de Bunul simţ, să sculpteze „piedestalul tinereţii” astfel încât să fie o continuitate sublimă între piedestal şi monument? De ce să nu lasăm oamenii lipsiţi de caracter în afara frumuseţii? Să privească inocenţa unui „război de dezvoltare” în care singura muniţie e aşchia „artistului Bun simţ” rezultată în urma sculpturii temperamentului tânăr. Şi dacă sunt răniţi de „Bunul simţ” să se predea şi să se unească cu piedestalul, ridicând şi mai sus „statuia continuităţii dezvoltării umane”. Să nu vă fie milă de „artist” căci Bunul simţ nu oboseşte niciodată şi nici nu duce lipsă de material de cioplit (probabil de aici vine şi adjectivul „necioplit”). Acum, că ai în minte imaginea unui monument realizat aproape de perfecţiune, îţi e teamă că nu ştii unde te afli? Ȋndepărteză-te puţin de monument ca să nu fi rănit din prima şi gândeşte dacă vrei să faci parte din „minunile lumii” cu semnătura Bunului simţ sau să te înrolezi în „armata celor slabi” care nu câştigă niciodată un război, în care nici măcar nu se nasc eroi.

Eu încă privesc munca „artistului” şi încerc să îi fiu ucenic, dar îmi e teamă că vor trece anii şi voi ajunge în vârful monumentului fără să ajut la înălţarea lui, dar cum toate „minunile lumii” au câte o legendă îmi voi sacrifica sufletul bătrân pentru a rămâne mereu tânăr…

Articol trimis de Andrei Valentin, pentru Total Schimbat.ro

Show More

Silviu Firulete

“Pentru mine, a lucra pentru Dumnezeu și a rӑspândi Cuvântul Lui cel Sfânt este o chemare divinӑ ȋncӑ de când eram copil mic. Știu și ȋmi place sӑ cred cӑ tot ceea ce fac pentru lucrarea Sa este o binecuvântare pentru cei din jurul meu, iar când voi fi chemat acasă ȋn Cerul Sfânt, voi fi rӑsplӑtit pentru tot ceea ce am lucrat și am investit ȋn lucrarea Lui.”

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button