Septembrie e o luna ȋn care pӑrinţii sunt mult ocupaţi. Luni a ȋnceput ṣcoala ṣi ne-am pregӑtit copiii de zor pentru ṣcoalӑ. Dupӑ tradiţie, pe bӑieti i-am dus la frizer ṣi pe fete le-am aranjat frumos. Le-am cumpӑrat haine noi, iar rechizitele, caietele ṣi cӑrtile ȋncӑ miroase a noi. Aratӑ bine copiii noṣtri la ȋnceputul acestui nou an de ṣcoalӑ! Milioanele de copii ai României, printre ei ṣi ai noṣtri, ȋncep iarӑṣi sӑ-ṣi umple mintea cu idei, ȋnvaţӑturi, formule. Unele bune, dar altele rele. Cât de des ne interesӑm de ceea ce ȋnvaţӑ copiii nostri la ṣcoalӑ? Dar la bisericӑ? Cu ce ȋṣi umplu mintea? Anii trec ṣi presupunem cӑ ce ei ȋnvaţӑ la ṣcoalӑ este ceea ce ṣi noi am ȋnvӑţat când eram de vârsta lor. Din nefericire, majoritatea dintre noi nu suntem interesaţi de ceea ce ȋnvaţӑ copiii noṣtri la ṣcoalӑ, presupunând cӑ tot ce primesc acolo e folositor sau ziditor. Nu tocmai.
Un subiect cӑruia i se acordӑ un loc tot mai central ȋn curicula elevilor europeni ṣi ȋn alte ţӑri dezvoltate este educaţia sexualӑ. Da, am scris despre acest subiect de multe ori, dar revenim din nou astӑzi pentru cӑ ocazia ne-o impune. Ṣi pentru cӑ ȋncepând cu noul an ṣcolar educaţia sexualӑ atinge culmi noi ṣi radicale ȋn Europa, ṣi dincolo de ocean ȋn America, unde rezultatele educaţiei sexuale seculare parcurse de mai mulţi ani tocmai au fost publicate. Ȋn Europa e vorba despre Franţa, iar ȋn America despre statul Massachusetts. Educaţia sexualӑ se pretinde a fi un subiect educativ ȋn ambele ţӑri, dar nu este. Este un curs care nu doar informeazӑ, ci ȋn primul rând promoveazӑ o ideologie sexualӑ, o culturӑ sexualӑ, una promulgatӑ si promovatӑ de state seculare ṣi formatori educativi seculari. Rezultatele educaţiei sexuale ȋncep sӑ iasӑ la ivealӑ ṣi sunt identice peste tot – confuzie privind identitatea sexualӑ a tinerilor, abandonarea standardelor sexuale tradiţionale, ṣi creṣterea vertiginoasӑ a numӑrului tinerilor infectati cu boli transmisibile.
Frecventarea bisericii este ṣi ea un factor care influenţeazӑ poziţiile tinerilor privind drepturile homosexualilor. 47% dintre protestanţii americani merg la bisericӑ sӑptӑmânal ṣi 41% dintre catolici. 67% din americanii care se declarӑ creṣtini, dar nu merg la bisericӑ se pronunţӑ pentru cӑsӑtoriile homosexuale. Pe de altӑ parte, 60% din comunitatea de culoare a Americii ṣi 75% din neoprotestanţii americani se ȋmpotrivesc cӑsӑtoriilor homosexuale. Existӑ o discrepanţӑ de pozitii ṣi ȋntre sexe, 51% dintre femeile americane favorizând cӑsӑtoriile unisex ȋn comparaţie cu doar 41% dintre bӑrbaţi.
Aceleaṣi sondaje aratӑ cӑ homosexualitatea devine tot mai acceptatӑ chiar ṣi ȋn interiorul bisericii. De exemplu 56% dintre americani afirmӑ cӑ e acceptabil pentru un preot sau pastor sӑ fie homosexual, 75% sӑ fie poliţist, 71% sӑ fie doctor, 70% sӑ fie judecӑtor, 63% sӑ fie profesor de liceu, ṣi 61% sӑ fie ȋnvӑţӑtor de ṣcoalӑ elementarӑ.
De asemenea, tot mai multe persoane care se autodefinesc ca fiind creṣtine afirmӑ cӑ doctrina bisericii e prea conservatoare ṣi discriminatorie la adresa homosexualitӑţii. 46% dintre catolicii americani ṣi 37% dintre catolicii care merg ȋn mod regular la bisericӑ afirmӑ acelaṣi lucru. Ȋn plus, 69% dintre tinerii americani afirmӑ cӑ poziţia bisericii faţӑ de homosexuali ṣi homosexualitate ȋi ȋnstrӑineazӑ de bisericӑ.
O treime dintre americani afirmӑ cӑ nu intenţioneazӑ sӑ voteze pentru candidaţi care sprijinesc cӑsӑtoriile homosexuale sau avortul. 31% dintre ei afirmӑ cӑ intenţioneazӑ sӑ voteze ȋmpotriva lui Obama pentru cӑ sprijinӑ instituirea cӑsӑtoriilor homosexuale, ṣi 16% cӑ intenţioneazӑ sӑ voteze pentru el pentru cӑ favorizeazӑ cӑsӑtoriile homosexuale.
Studiul a fost ȋntocmit pe bazӑ de interviuri cu 3000 de persoane de la 18 ani ȋn sus ṣi a fost efectuat ȋntre 14 ṣi 30 iulie 2011.
Alianţa Familiilor din România
