Teme Istorice

Popoarele Bibliei: Filistenii

Filistenii au fost o naţiune tribal crudă şi curajoasă care a trăit în sud-vestul Palestinei, pe coasta Mării Mediterane. Numele lor se traduce prin “imigranţi”. Uneori, ei au fost numiţi şi “poporul mării” migrând probabil spre Palestina din Insula Creta sau Caftor (Gen. 10:14; Amos 9:7).
Influenţa lor asupra lumii de atunci a fost suficient de mare pentru ca întreg ţinutul Canaanului să primească numele de Palestina (“ţara filistenilor”). În Biblie, filistenii sunt menţionaţi cu proeminenţă în două perioade istorice distincte: pe vremea lui Avraam (aproximativ 1.900 î.Hr.) şi pe vremea împăraţilor Saul şi David (aproximativ 1.200 – 1.00 î.Hr.).
Filistenii din timpul lui Avraam au fost un neam de oameni paşnici şi domoli. Sistemul lor politic administrativ avea în frunte un împărat, Abimelec, care-i conducea dintr-o cetate-capitală (Gen. 26:1,8).
Mai târziu, filistenii au ajuns numeroşi, expansionişti şi cruzi. Ei şi-au organizat teritoriile ocupate în cinci regate locale, grupate într-un fel de confederaţie. Iată numele celor cinci regate: Ascalon, Asdod, Ecron, Gat şi Gaza (Iosus 13:3; judecători 3:3). Dintre judecători, Samson a rămas celebru prin vitejia arată de el în luptele cu filistenii (Judecători 13 – 16). În timpul lui Eli, filistenii au încercat să cucerească toată ţara evreilor. Rezistenţa depusă de aceştia a fost firavă, filistenii reuşind să captureze până şi “Chivotul Domnului” (1 Samuel 4:1-22).

Pe vremea lui Samuel, filistenii au distrus cetatea Silo, care servise ca centru de închinăciune al evreilor. Asuprirea exercitată de ei asupra evreilor a fost sucificient de mare pentru a-i face pe cei din seminţia lui Dan să-şi părăsească vatra dăruită de Dumnezeu şi să se strămute în nordul Palestinei.
Ameninţarea filisteană a fost motivul pentru care evreii au cerut de la Domnul un împarat care să-i unească şi să-i conducă în luptă.
Pe vremea celor dintai împăraţi ai lui Israel, filistenii aveau arme puternice de fier, în timp ce evreii se luptau însă cu prăştii şi arcuri (1 Sam. 13:19-22).

Saul, cel dintai împărat al Israelului, şi fiii săi, au căzut pe câmpul de luptă într-o astfel de bătălie cu filistenii (1 Sam. 31:1-4). Cel de-al doilea împarat al lui Israel, viteazul David, s-a luptat şi el cu filistenii, biruindu-i de data aceasta şi punând capăt dominaţiei lor asupra evreilor (1 Cronici 18:1). Împăraţii din Israel şi Iuda au mai avut de luptat din când în când cu filistenii, dar acestea au fost conflicte minore.
Există prea puţine detalii pentru a putea reconstrui sistemul religios al filistenilor. Biblia menţionează câteva zeităţi din sistemul lor politeist: Dagon, Astarteea şi Baal Zebub. Existau temple la Gaza (Jud. 16:21, 23-30), Asdod (1 Sam. 5:1-7) şi Ecron (2 Regi 1:1-16). Lui Dagon I se aduceau jertfe de către toţi domnitorii filistenilor (1 Sam 16:23), iar bărbaţii care plecau la luptă obişnuiau să poarte la gât “miniaturi ale chipurilor idoleşti” (2 Sam. 5:21).

Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi-a extins dominaţia asupra întregii lumi cunoscute de atunci. El a cucerit şi cetăţile filistenilor, iar pe locuitori i-a deportat pe alte meleaguri ale imperiului. Aceasta a fost ultima referinţă despre acest popor pe paginile istoriei.

Show More

Silviu Firulete

“Pentru mine, a lucra pentru Dumnezeu și a rӑspândi Cuvântul Lui cel Sfânt este o chemare divinӑ ȋncӑ de când eram copil mic. Știu și ȋmi place sӑ cred cӑ tot ceea ce fac pentru lucrarea Sa este o binecuvântare pentru cei din jurul meu, iar când voi fi chemat acasă ȋn Cerul Sfânt, voi fi rӑsplӑtit pentru tot ceea ce am lucrat și am investit ȋn lucrarea Lui.”

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button