ArticoleEditoriale

Despre familie, bӑtrâni și valori sociale

Încep articolul meu prin a vă mulţumi pentru materialele minunate transmise şi văzând invitaţia făcută public, cu privire la anunţuri cu evenimente legate de familie şi valori, considerând că această categorie socială, bătrânii, au cam fost neglijaţi în ultimul timp de societate, se cuvine, cred,  să vorbim puţin şi despre acest subiect. „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta, este este cea dintâi poruncă, urmată de o promisiune: să ai zile lungi şi fericite aici, pe pamânt”. Aşa găsim scris în Sfânta Scriptură. Iar noi, ca  popor creştin, din generaţie în generaţie, ne-am iubit bătrânii şi ne-am plecat în faţa omului cărunt şi a înţelepciunii acestuia. “Cine nu are un bătrân, să-şi cumpere!”, spune o veche zicală românească, dar azi, vedem tot mai mulţi bătrâni sărmani, cărora nu le ajunge pensia să-şi cumpere toate cele necesare pentru a trăi cel puţin modest, şi parcă grija faţă de aceste valori ale societăţii noastre, sau foste valori, s-a diminuat, sau lipseşte.Trecem tot mai grăbiţi pe lângă aceşti oameni în alergarea noastră de zi cu zi, şi nu avem timp, măcar un minut să le spunem o vorbă bună, un zâmbet de încurajare, căci asta le-ar înfrumuseţa viaţa, făcându-i să mai uite puţin de singurătatea care îi chinuie. Ei nu cer prea mult, dar un gest de bunăvoinţă, un zâmbet, o vorbă pe un ton prietenos, chiar şi un simplu salut le uşurează suferinţa prin care trec, şi înseamnă mult pentru ei, iar pe noi nu ne costă mult. Unii au avut cândva familie, dar acum, la sfârşitul vieţii, au rămas singuri  şi nu se pot descurca singuri, fiind ţintuiţi la pat de o boală, unii neavând casă şi nici ce pune pe masă. Am întâlnit cazuri în care chiar dacă aveau ceva bănuţi, din pensia aceea destul de mică şi diminuată, mai nou, nu înţeleg de ce s-a făcut cu ei aşa, nu se puteau deplasa la piaţă pentru cumpărături, sau la farmacie. Şi nimeni nu le deschide uşa, să vadă ce mai fac, şi dacă au nevoie de ceva. Copii nu au, sau au avut, dar sunt plecaţi să lucreze în străinătate, unii nu au unde să locuiască, fiindcă s-au dat în grija cuiva care mai apoi le-a vândut casa şi i-au uitat, unora le-au vândut locuinţa chiar propriii copii, lăsându-şi părinţii pe drumuri. Cazuri şi mari necazuri pentru aceste fiinţe vulnerabile în faţa vitregiilor vieţii. Scriind aceste rânduri, gândul se duce în urmă cu 30 de ani, la tatăl meu. Era pe patul de suferinţă, grav bolnav, dar simţea o alinare a suferinţei, şi o mare bucurie când mă vedea intrând pe uşa casei noastre, zâmbindu-i încurajator. Eram student, şi ultima dată când am intrat pe uşă, aducându-i câteva cadouri mici şi neînsemnate, căci era în preajma Anului Nou, şi încă două portocale, căci doar atât am putut să cumpăr din bursa mea, deoarece cu  greu se găseau în magazine, lacrimile au început să se scurgă pe obrajii obosiţi, şi când am văzut că mâna aceea de tată care mă mângâia când eram mic şi cădeam, rănit fiind, şi-mi ştergea lacrimile, şi m-a hrănit, mi-a dat ce avea mai bun, nu se mai ridica să primească neînsemnatul meu dar, şi portocalele, care lui îi plăceau tare  mult, am înteles că tatăl meu a plecat fără să mai poată spune un cuvânt de rămas-bun, ci doar având acel zâmbet de mulţumire ca în sfârsit am sosit, iar el poate pleca în veşnicie. M-a cuprins o mare tristeţe, şi cu lacrimi în ochi i-am promis că nu voi uita ce înseamnă bătrâneţea, neputinţa şi suferinţa, singurătatea, nu voi trece nepăsător, şi voi face ceva  în acest sens. Şi am deschis un centru de îngrijire pentru vârstnici în ARAD, pe str.Fulgerului, Nr. 24, Tel. 0765076392, iar la Centrul de Zi, deschis tot în incintă, vin bătrâni să servească un ceai, o cafea, o prăjitură, servesc o masă caldă gratis, ascultă muzică, iar cei ce nu au casă şi vor să rămână la noi, pot să rămână, fiind îngrijiţi şi respectaţi  aşa cum se cuvine.

Ilie Gheorghe

Batranii – www.totalschimbat.ro by Silviu Firulete

Show More

Silviu Firulete

“Pentru mine, a lucra pentru Dumnezeu și a rӑspândi Cuvântul Lui cel Sfânt este o chemare divinӑ ȋncӑ de când eram copil mic. Știu și ȋmi place sӑ cred cӑ tot ceea ce fac pentru lucrarea Sa este o binecuvântare pentru cei din jurul meu, iar când voi fi chemat acasă ȋn Cerul Sfânt, voi fi rӑsplӑtit pentru tot ceea ce am lucrat și am investit ȋn lucrarea Lui.”

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button