Meditatii

Vas părăsit

Îmi este mâhnit duhul în mine, îmi este tulburată inima în lăuntrul
meu.
Psalmi 143,4
Iată, uită-te la vasul acela de acolo”, zise unul din echipajul de pe Dei Gratia.
„Nu ţi se pare ceva ciudat cu el?”
„Da”, răspunse un altul. „Se pare că este în derivă, fără nicio direcţie.”
„Nu-mi vine să cred”, spuse un al treilea. „Pur şi simplu nu se poate să se
alfe un vas aici în mijlocul Oceanului Altantic fără căpitan şi echipaj. Trebuie
să fi e ceva în neregulă.”
„Oliver, du-te până acolo şi cercetează!” a ordonat căpitanul David Morehouse,
locţiitorului. „Afl ă ce se petrece acolo.”
Apropiindu-se de vas, echipa de cercetare a observat că acesta era vasul
Mary Celeste. El fusese ancorat la New York în acelaşi timp cu Dei Gratia. Ei
au strigat, dar nimeni n-a răspuns. Trăgând în lungul vasului, oamenii s-au
căţărat pe bord. Acolo n-au găsit pe nimeni.
În bucătăria vasului au descoperit apă şi hrană din belşug. Nu era nicio
dovadă că valurile ar fi inundat vasul, măturând pe pasageri peste bord. O
haină de femeie şi jucării de copil zăceau în jur ca şi când proprietarii ar fi
plecat în grabă. O scrisoare, scrisă pe jumătate, se afl a pe masa din cabina
semnalului. Bărcile de salvare au dispărut, dar cele zece persoane care se afl au
pe vas când acesta a părăsit New York-ul n-au mai fost găsite niciodată. Ce s-a
întâmplat a rămas încă o taină.
Echipajul de pe Dei Gratia a remorcat vasul pustiu, l-au dus la Gibratlar şi
a predat cazul tribunalului Viceamiralităţii Britanice. Vasul a fost redat proprietarilor,
iar echipajul de pe Dei Gratia a primit o recompensă de 3.500 de
dolari.
Acel vas singuratic, lăsat să navigheze singur, necondus, pe vasta întindere
a Oceanului Atlantic este ceva asemănător cu acei oameni care nu cunosc pe
Isus. Viaţa lor este goală. Ei n-au nicio ţintă. Se pare că vasul vieţii lor n-are
niciun căpitan. Ei navighează, duşi de curent, spre nimicire.
O inimă fără Hristos este întotdeauna singuratică. O viaţă fără El este
goală şi fără însemnătate. La drept vorbind, fără El, ce putem face? Fără El,
unde putem merge? Fără binecuvântările Lui în viaţa noastră suntem sortiţi
la nereuşită. Fără călăuzirea Lui suntem ca un vas pe mare fără căpitan sau
echipaj. Fără El suntem pierduţi.

Sursa: Revista Respiro

Show More

Silviu Firulete

“Pentru mine, a lucra pentru Dumnezeu și a rӑspândi Cuvântul Lui cel Sfânt este o chemare divinӑ ȋncӑ de când eram copil mic. Știu și ȋmi place sӑ cred cӑ tot ceea ce fac pentru lucrarea Sa este o binecuvântare pentru cei din jurul meu, iar când voi fi chemat acasă ȋn Cerul Sfânt, voi fi rӑsplӑtit pentru tot ceea ce am lucrat și am investit ȋn lucrarea Lui.”

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button